ARHIVA BLOG

1.10.12

Locul unde Fecioara Maria s-a arătat numai in zile de 13.


Povestea unui mare miracol


Este considerată cea mai mare minune de la Învierea Domnului. Se mai spune că este unul dintre fantasticele evenimente din întreaga istorie a…fenomenelor "psi" şi că depăşeşte orice închipuire: miracolul produs de mai multe ori la Fatima, în Portugalia. La 13 septembrie 1917, o mulţime de 30.000 de oameni a văzut un glob de lumină care a traversat valea de la est la vest şi s-a aşezat pe un măslin. În jurul copacului s-a format un nor alb şi a plouat cu petale albe. După un timp, globul luminos s-a înălţat şi s-a deplasat în direcţia soarelui. Era a cincea oară în acelaşi an cînd se petrecea aşa ceva în sătucul portughez devenit peste noapte un loc binecuvîntat, locul în care s-arătat Fecioara Maria.
Presa vremii a considerat că este ceva fabulos, iar relatările de atunci sînt reluate în continuare de presa prezentului, evenimentelor de la Fatima fiindu-le dedicate mii de pagini web şi cărţi numeroase.
„O Doamnă îmbrăcată toată în alb“
Se spune că cine are drum prin Portugalia să nu ezite să treacă pe la Fatima. Deoarece este imposibil să nu fii impresionat de „locul binecuvîntat de Fecioara Maria şi înobilat de duhul blajinului Papă Ioan Paul al II-lea“, după cum subliniază şi ghidurile turistice. Înainte de evenimentele ce aveau să-i aducă celebritatea mondială, Fatima era un sătuc portughez sărac, al cărui nume cu rezonanţă arabă provine de la o prinţesă maură, care pe la jumătatea Secolului al XII-lea acceptase să se boteze pentru a se putea căsători cu iubitul său, Contele de Ourem. Conform cronicilor vremii, respectivul an 1917, era parcă mai crunt ca niciodată pentru săteni, ciobani şi agricultori, întrucît ţara era răvăşită de ororile Primului Război Mondial şi de sărăcie. În primăvara acelui an, pe 13 mai, trei copii din Fatima, Lucia dos Santos şi verii ei Jacinta şi Francisco, avînd vîrstele între 7 şi 13 ani, îşi păşteau turmele undeva în apropierea satului într-un loc numit de localnici Cova da Iria (Grota Sfintei Irina), cînd dintr-odată s-a iscat un fel de furtună,urmată de două fulgere, pentru ca apoi, deasupra unui stejar, avea să le apară imaginea Fecioarei Maria, pe care ulterior copiii aveau să o descrie astfel: „O Doamnă îmbrăcată toată în alb, mai strălucitoare decît soarele, răspîndind o lumină mai limpede şi mai intensă decît un pahar de cristal umplut cu apă cristalină, străbătut de razele celui mai arzător soare“, Lucia va povesti: „Faţa sa, de o frumuseţe de nedescris, nu era nici tristă, nici bucuroasă, ci serioasă, cu un aer de mustrare blîndă. Avea mîinile împreunate, ca pentru rugăciune, sprijinite pe piept şi îndreptate în sus. De mîna dreaptă îi atîrna un rozariu...“.
Cei trei copii sînt arestaţi
O vedeau cu toţii, dar singura care o putea auzi era Lucia, cea care a întrebat-o cine este şi ce ar vrea de la ei. Maria le-a spus că vor trebui să îndure multe suferinţe şi că vor trebui să se roage mult, că Jacinta şi Francisco vor veni curînd la ea (lucru care avea să se întîmple în anii imediat următori), dar că Lucia va veni mult mai tîrziu (avea să moară la 98 de ani) şi le-a cerut să vină în acelaşi loc timp de şase luni în fiecare zi de 13. La următoarele întîlniri, Fecioara a continuat să le spună să se roage mult şi să recite din Rozariu, zicîndu-le şi că războiul se va sfîrşi curînd, iar cei teferi vor reveni la casele lor. Vîlva creată în jurul celor trei ciobănaşi analfabeţi care spuneau că li se arată Fecioara Maria, ba mai şi stau de vorbă cu ea era de amploare, mai ales că atunci Portugalia trecea prin una din cele mai crunte perioade din istoria ei: monarhia fusese abolită în 1910, era o situaţie de anarhie şi instabilitate, plus o teribilă teroare împotriva bisericii, care va merge chiar pînă la ruperea relaţiilor cu Vaticanul. Vestea evenimentelor de la Fatima s-a răspîndit cu repeziciune, astfel încît începuseră să vină credincioşi din toată ţara. Presa guvernamentală de la Lisabona, îndeosebi publicaţia anticlericală „O secolo“, şi mai-marii statului îi acuzau pe copii de şarlatanie. Lucia, Jacinta şi Francisco vor fi arestaţi şi anchetaţi timp de trei zile. Însă vor rezista, inclusiv deselor ameninţări cu moartea, cu o încrîncenare care-i va impresiona inclusiv pe torţionarii guvernamentali. şi, mai ales, cum avea să comenteze presa vremii, „nu au divulgat nici unul din secretele comunicate de Maria“.
Fiecare om e liber să aleagă
Copiii vor fi eliberaţi, de teamă că arestarea lor ar putea provoaca revolte în rîndul mulţimilor de credincioşi care asaltau deja Fatima. Copiii vor avea o penultimă întîlnire cu „Doamna“, pe 13 septembrie 1917, cînd îi vor solicita acesteia să înfăptuiască o minune pentru a-i reapropia pe oameni de credinţă şi pentru a nu mai fi acuzaţi de şarlatanie. Fecioara le răspunde că fiecare om e liber să aleagă dacă vrea să-l slujească sau nu pe Domnul, cere ca pe acel loc să se construiască o capelă în cinstea ei, „căci eu sînt Regina Rozariului“, şi le promite că la următoarea întîlnire va face minunea cerută, dar „continuaţi să spuneţi Rozariul pentru a obţine sfîrşitul războiului. În octombrie, va veni şi Domnul nostru, Fecioara Îndurerată şi a Carmelului şi sfîntul Iosif cu Pruncul Isus, pentru a binecuvînta lumea. Dumnezeu este mulţumit de sacrificiile voastre, dar el vrea să nu mai dormiţi cu frînghia: purtaţi-o numai în timpul zilei“.
„Domnul nostru este deja foarte insultat“
Pe 13 octombrie 1917 la Fatima se aflau aproximativ 70.000 de oameni veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate, mulţi corespondenţi ai unor prestigioase agenţii internaţionale de presă, reporteri, fotografi şi nu, în ultimul rînd reprezentanţi ai oficialităţilor guvernamentale care aşteptau un fiasco răsunător prin care nu doar să dovedească impostura ciobănaşilor, dar să şi dea o grea lovitură Bisericii şi credincioşilor din întreaga lume. Trecuse de miezul zilei, momentul la care Fecioara se ivise întotdeauna, iar gloata dădea semne de revoltă contra celor trei copii, mai ales că o ploaie cumplită şi rece se abătuse de ore bune asupra tuturor. Lucia, Jacinta şi Francisco erau ameninţaţi cu linşarea, motiv pentru care preotul din Fatima, un apropiat şi un susţinător al lor, încercase să-i îndepărteze de mulţime, lucru pe care aceştia l-au refuzat cu înverşunare: „Doamna a promis că va veni, şi va veni“. Aproape instantaneu cerul este spintecat de fulgere, iar Fecioara îşi face apariţia deasupra altarului improvizat lîngă un măslin. Mulţimea nu vede deocamdată decît o lumină puternică şi o aude pe Lucia vorbind către aceasta. După spusele ulterioare ale fetiţei, dialogul a fost următorul: Lucia: Ce doriţi de la mine, Doamnă? Sfînta Fecioară: Vreau să-ţi spun să se construiască aici o capelă în cinstea mea, pentru că eu sînt Regina Rozariului, şi că va trebui să continuaţi să spuneţi Rozariul zilnic. Războiul e pe sfîrşite şi militarii se vor întoarce curînd la casele lor. Lucia: Aveam multe lucruri să vă cer: să vindecaţi cîţiva bolnavi şi să convertiţi cîţiva păcătoşi... Sfînta Fecioară: Pe unii da, pe alţii, nu. Ei trebuie să se îndrepte, să ceară iertare pentru păcatele lor. Şi luînd o înfăţişare mai tristă: Să nu-l mai supere pe Dumnezeu, Domnul nostru, care este deja foarte insultat.
A durat 10 minute
Apoi Maica Domnului şi-a îndreptat mîinile către soare de care o legau acum două dîre de foc. În acel moment, Lucia dos Santos se întoarce către mulţime strigînd cu o voce mai puternică decî ar fi crezut-o cineva în stare „Priviţi soarele!“, iar peste alte cîteva clipe: „Închideţi umbrelele!“. În acel moment, 70.000 de chipuri îngrozite aveau să vadă cum soarele avea să strălucească cu o putere de nimeni văzută pînă atunci, dar fără a fi orbitor, apoi să răspîndească jerbe de foc şi să se rotească de mai multe ori, dînd impresia că se va prăbuşi peste mulţimea cuprinsă de panică şi isterie. Oameni de toate soiurile, credincioşi sau atei, oficiali şi militari, erau convinşi că sînt martorii sfîrşitului lumii şi cădeau în genunchi urlînd rugi de iertare. „Dansul soarelui“, cum aveau să-i spună ulterior oamenii, a fost un fenomen niciodată întîlnit sau atestat în istoria cunoscută a omeniri şi nici explicat plauzibil de oamenii de ştiinţă prin mijloacele logicii sau raţiunii, a durat 10 minute şi a putut fi urmărit de pe o rază de circa 40 de kilometri. Apoi a încetat totul…
Lucia moare într-o zi de 13
Primă consecinţă a „Miracolului de la Fatima“ a fost că guvernanţii atei şi anticlericali au fost pentru totdeauna alungaţi de la conducerea ţării. În ceea ce îi priveşte pe copii, soarta acestora va fi diferită şi va consemna îndeplinirea prorocirilor Fecioarei. Jacinta şi Francisco se vor înbolnăvi în acelaşi timp, la un an după apariţia din 13 octombrie şi vor muri curînd după aceea, în timp ce Lucia dos Santos se va închide între ziduri mînăstireşti pentru aproape întreaga durată a îndelungatei sale vieţi, acolo unde va şi deceda, la Coimbra, în februarie 2005, la 98 de ani, tot într-o zi de 13. Decedaţi în 1919, respectiv 1920, Francisco şi sora sa vor fi beatificaţi pe 13 mai 2000 de către Papa Ioan Paul al II-lea, după o procesiune la care au luat parte peste o jumătate de milion de credincioşi, ce s-a desfăşurat la Fatima, la marea catedrală construită pe locul celor şase apariţii ale Fecioarei, respectîndu-se dorinţa acesteia, ziua lor în calendar fiind 20 februarie, data morţii Jacintei, cea căreia Maica Domnului avea să i se mai arate în cîteva rînduri, pe cînd se afla într-un spital pe patul de moarte şi se pregătea să o reîntîlnească pe „Doamna“ în ceruri. Revelaţiile au transformat oraşul Fatima într-un important loc de pelerinaj. Se spune că atunci, în 1917, Fecioara Maria a făcut de fapt mai multe profeţii cheie ale secolului al XX-lea, cum ar fi sfîrşitul primului război mondial, începutul celui de-al II-lea război mondial, precum şi ridicarea şi prăbuşirea comunismului sovietic. Se afirmă că unul dintre secrete prezicea tentativa de asasinat asupra Papei Ioan Paul al-II-lea, care a avut loc pe 13 mai 1981.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceti comentarii pe acest blog